RĂZBOI în Ucraina, ziua 773: Războiul din Ucraina reaprinde dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în ţări europene

RĂZBOI în Ucraina, ziua 773: Războiul din Ucraina reaprinde dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în ţări europene
Soldați ucraineni / SURSĂ FOTO: Pixabay - Ilustrativ
Publicat: 06/04/2024, 12:26
Actualizat: 06/04/2024, 16:34
16:56

Rusia califică drept provocare atacul cu dronă de la o bază militară din Transnistria

Rusia a calificat sâmbătă drept o provocare atacul cu dronă comis vineri asupra unei baze militare din Transnistria, regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, şi a cerut o anchetă, informează Reuters.

O dronă kamikaze a lovit o staţie radar a uneia dintre bazele sale militare, fără a provoca victime şi nici pagube semnificative, la trei săptămâni după un incident similar.

„Considerăm acest incident drept o nouă provocare menită să exacerbeze situaţia deja tensionată din Transnistria. Ne aşteptăm la o investigaţie comprehensivă cu privire la toate circumstanţele celor întâmplate. Suntem încrezători că cei din spatele acestei acţiuni nesăbuite vor realiza pe deplin consecinţele periculoase” ale acesteia, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-un comunicat.

La rândul său, Republica Moldova a anunţat că studiază imaginile ultimului incident, dar că nu are acces în zona controlată de autorităţile separatiste. Totodată, Chişinăul a transmis că incidentul ar putea fi o încercare deliberată de a semăna panică şi de a atrage atenţia asupra Transnistriei.

Anterior, la 17 martie, Transnistria a afirmat că o dronă explozivă lansată de Ucraina a lovit o bază militară din Tiraspol, acuzaţii respinse de Republica Moldova, care le-a considerat ca fiind o tentativă de a provoca „panică”.

De partea sa, Kievul a acuzat atunci Moscova că a fost la originea „unei provocări în Transnistria printr-un atac cu dronă kamikaze”, scrie Agerpres.

Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniţii.

15:33

Sîrski: Forţele ucrainene controlează în continuare oraşul Ceasiv Iar

Forţele ucrainene controlează în continuare oraşul Ceasiv Iar din estul Ucrainei, în pofida încercărilor trupelor ruse de a rupe linia de apărare ucraineană, a declarat sâmbătă comandant-şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, citat de Reuters.

Agenţia de presă RIA a Rusiei a citat vineri un oficial care a declarat că forţele ruse au pătruns în suburbiile oraşului, pe care Moscova îl consideră un important avanpost pentru trupele Kievului. Armata ucraineană a transmis că informaţia nu este adevărată.

„Ceasiv Iar rămâne sub controlul nostru şi toate încercările inamicului de a pătrunde în localitate au eşuat”, a scris Sîrski sâmbătă pe aplicaţia Telegram.

O înaintare rapidă a ruşilor în Ceasiv Iar, un oraş cu o populaţie de 12.200 de locuitori înainte de război, situat la vest de oraşul Bahmut, aflat în ruine şi ocupat de ruşi, ar însemna un eşec sumbru pentru Kiev şi ar conferi un impuls puternic ruşilor pe câmpul de luptă, potrivit Agerpres.

Forţele ruse avansează treptat în est, după ce au capturat în februarie oraşul Avdiivka, bastion puternic fortificat în estul Ucrainei, în timp ce trupele ucrainene încearcă să ţină piept asalturilor ruse în condiţiile unei penurii de muniţii, îndeosebi de obuze de artilerie, ajutorul american fiind blocat de luni de zile în Congres.

12:17

Războiul din Ucraina reaprinde dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în ţări europene

Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa, transmite EFE.

În Germania, ministrul apărării Boris Pistorius a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora.

Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez, conform Agerpres.

În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens.

Nordicii aspiră să recruteze mai mult

Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina.

Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la 4 la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia.

Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni.

Planurile executivului format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut.

În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036.

Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600.

Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia.

Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni.

Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani.

Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social.

Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi.

Polonia mizează pe o armată profesionistă

Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti.

Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari.

Pe de altă parte, în fiecare an circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti.

Lituania şi Letonia au reintrodus serviciul militar obligatoriu

Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între 8 şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj.

Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni.

Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

10:32

Viktor Orbán: Războiul este de două ori mai rău pentru Balcanii de Vest

Războiul din Ucraina este de două ori rău pentru ţările din Balcanii de Vest care aspiră să adere la Uniunea Europeană, deoarece deturnează resursele UE de la extindere – a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán în cadrul unei conferinţe de presă la Banja Luka, în Bosnia, susţinută împreună cu Milorad Dodik, preşedintele Republicii Sârbe din Bosnia, conform MTI.

El asubliniat: Există un interes comun pentru a pune capăt războiului cât mai curând posibil şi pentru a finaliza activitatea de integrare care a început deja.

”UE a decis recent să aloce încă 50 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, dar cât de mult ar putea progresa Bosnia şi Herţegovina, de exemplu, dacă o parte din această sumă uriaşă de bani ar ajunge în Balcanii de Vest?”, s-a întrebat premierul.

Milorad Dodik a fost de acord cu Viktor Orbán şi a declarat că trebuie să se ţină cont de interesele pe termen lung. El a convenit că Balcanii s-ar putea dezvolta mai repede dacă „banii nu s-ar duce pe război”.

El a subliniat că deocamdată nu se întrevede sfârşitul războiului şi că trebuie oprită incitarea la continuarea acestuia. El a considerat că semnele vizibile înaintea alegerilor din UE şi din Statele Unite indică tocmai o intensificare a războiului.

Liderul sârbilor bosniaci a mai spus că nu doreşte întreruperea relaţiilor cu conducerea Rusiei. De asemenea – a adăugat el -, nu vor fi de acord nici cu participarea Bosniei şi Herţegovinei la sancţiunile împotriva Moscovei, conform News.ro.

Şase morţi în urma unui atac cu drone ruseşti la Harkov

Un atac cu drone ruseşti în noaptea de vineri spre sâmbătă asupra oraşului Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, s-a soldat cu şase morţi şi cel puţin zece răniţi, potrivit serviciilor de urgenţă şi primarului oraşului, scrie AFP.

„Sunt şase morţi şi zece răniţi în urma atacului din timpul nopţii asupra cartierului Şevchenkivski”, un cartier din nordul oraşului Harkov, a declarat sâmbătă primarul Igor Terejov într-un mesaj pe Telegram.

Potrivit lui Terekhov, atacul a fost efectuat cu ajutorul unor drone de fabricaţie iraniană, avariind cel puţin nouă clădiri rezidenţiale şi o benzinărie.

Printre persoanele rănite se numără un „băiat de 23 de ani (…) cea mai tânără victimă”, „o femeie de 25 de ani şi o femeie de 71 de ani”, precum şi „şase bărbaţi cu vârste cuprinse între 35 şi 85 de ani”, a transmis guvernatorul regional Oleg Sinegubov pe Telegram.

Într-un bilanţ anterior, Sinegubov a spus că doi bărbaţi au fost ucişi în districtul Şevchenkivski.

Incendii au izbucnit, de asemenea, în mai multe zone populate din Harkov, în nord-estul Ucrainei, potrivit fotografiilor postate de poliţie pe Telegram.

Un alt atac a vizat vineri seară un sat la vest de Harkov, dar nu au fost raportate victime, potrivit poliţiei, citate de News.ro.

Atacul mortal de la Harkov a avut loc în timp ce forţele aeriene ucrainene au raportat prezenţa mai multor drone ruseşti în întreaga ţară.

Carla Adamescu
Carla Adamescu este un jurnalist cu experiență în domeniul social. A lucrat în presa locală și, ulterior, la publicații din Capitală. S-a mai mult

Dacă duminică ar fi alegeri, tu cu cine ai vota?

Vezi rezultate

Loading ... Loading ...
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Un copil a fost aruncat în stradă din cel mai luxos hotel din „Las Vegasul...
Vin ninsorile în București. Și chiar mai repede decât ne așteptam, potrivit meteorologilor EaseWeather
FOTO. Ce veste despre manechinul de 44 de ani care și-a părăsit soțul milionar pentru...
Ion Țiriac: „Candidez la președinția României”. Misterul afișelor care au împânzit Bucureștiul
Se măresc alocațiile începând cu 1 ianuarie. Ministrul Muncii a anunțat cu cât se vor...
"Undă de șoc" înaintea alegerilor prezidențiale din SUA. Răsturnare de situație într-un stat considerat "sigur"...
Escorte, păcănele, spiritism și… căței plimbați! Documente explozive în scandalul dintre Oana Zăvoranu și fostul...
Actrița Maria Dinulescu, transformată total! A părăsit România în pandemie și s-a apucat de afaceri...
Regele Felipe al Spaniei, împroşcat cu noroi şi huiduit în timpul vizitei sale în localităţile distruse...
Nuntă transformată în coșmar. Mireasa s-a trezit la petrecere cu fosta iubită a soțului și...
Explozia de pe autostrada A7 i-a luat viața unui muncitor! Mesajul postat de Sorin Grindeanu,...
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar...
Noul Volvo XC90 are prețuri oficiale în România. SUV-ul suedez bate competiția germană!
Alegeri prezidenţiale Republica Moldova 2024, turul al II-lea: Maia Sandu vs Alexandr Stoianoglo / Prezenţa...
Minune a INGINERIEI! Cum a rezistat acest material atât de mult timp?
Cutremur în televiziune. Florin Călinescu a spus ADIO: Nu stau la negocieri
Noua escrocherie de pe WhatsApp. Banii utilizatorilor, în mare pericol
S-a costumat în Barbie, cu formele la vedere, și mulți au confundat-o cu Bianca Drăgușanu....
Se spală rufe azi, 2 noiembrie 2024, de Moșii de Toamnă? Iată ce spun preoții...
De ce refuză să își urmeze pasiunea băiatul Oanei Ioniță? Ce spune aceasta despre perioada...
EXCLUSIV! Renumitul fotograf Viorel Belinschi din Moldova, dezamagit de atitudinea lui Culita Sterp: ”A ales...
BANCUL ZILEI. Medicul către Bubulina: – Fiica ta are o nevroză. I-aş recomanda multă distracţie!
Campioana Gretel Bergmann, refuzată de Hitler la Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin